Proper, pasiune pentru prezervare, restaurare si eficientizare – Manasia Energy Fit – Stories of the Hub

,,Un oras e la fel de sanatos ca si peisajul sau urbanistic si grija pentru toate cladirile si spatiile urbane gandite pentru oameni”. Daca imi aduc aminte bine vorbele astea le-am auzit din gura cuiva din domeniu. Parca eram la un eveniment al OAR sau ceva conex. Mi-au ramas in cap cuvintele si intr-un fel sau altul mi-au revenit in minte atunci cand am cunoscut-o pe Alexandra Stoica in Hub. 

Daca esti din Bucuresti sau locuiesti in orasul asta vei empatiza. Se cam stie ca acest oras e un fel de haos urbanistic, colantat pe alocuri cu constructii deloc gandite uneori, stirbit de lipsa unei viziuni urbane sanatoase si de multi ani incoace cazut prada unei degringolade arhitecturale.

In interviul cu Alexandra Stoica nu vom vorbit musai despre Bucuresti, dar vom intra bine cu capul inainte in ceea ce inseamna arhitectura, gandire urbanistica si mai ales eficientizare si prezervarea cladirilor existente. Inainte sa incepem interviul stiam, ca orice non-specialist, ca a noastra Capitala nu are un cult pentru a pastra ce are de valoare. Bucurestiul ar putea fi considerat o comoara arhitecturala. Totusi se incapataneaza sa se scalde in decadenta in care se afla. Am putea sa comparam spatiul asta urban cu Closca cu pui de aur la care … ne tot place doar sa visam.

Andrei Constantinescu: Cine este Alexandra Stoica si cum se pozitioneaza ea in Bucuresti? Ce ne poti spune despre tine?

Alexandra Stoica: Sunt Alexandra si sunt arhitect. Nisa mea este zona de regenerare a cladirilor existente si prezevarea patrimoniului. Mi-am facut segmentarea asta inca de la finalul facultatii. M-am dus foarte mult pe istorie si am fost inclusiv la Roma pentru a face o scoala de specializare pe restaurare pentru a aduce un know-how in tara, deoarece pe partea invatamantului post-universitar zona aceasta cam lipseste la nivelul la care doream sa invat cum se face restaurare. Acum sunt arhitect atestat pe monumente istorice si am activitate in diferite grupuri, initiative si comisii dedicate protectiei patrimoniului.

Andrei Constantinescu: Cum vezi tu Bucurestiul prin ochii unui ahitect, dar si din perspectiva unui simplu locuitor al Capitalei?

Alexandra Stoica: Bucurestiul este un oras eclectic, foarte fotogenic, dar este crescut in foarte multe etape care nu au fost controlate cum trebuie. Asta poate fi si un lucru bun, interesant pentru multi, dar mai degraba este un lucru confuzant pentru majoritatea oamenilor care locuiesc aici. Pe partea culturala, eu cred in reutilizarea cladirilor existente si ceea ce inseamna  importanta patrimoniului si cladirilor vechi pentru identitatea unui oras.

,,Bucurestiul este in urma rau cu tot ceea ce inseamna infrastructura, de toate felurile. Asta e un oras cu mentalitate de anii 70, cu o scoala de gandire invechita”, Alexandra Stoica, arhitect.

Andrei Constantinescu: Reutilizare, refacere si pastrare. Sunt trei lucruri in care tu crezi foarte mult. De ce sunt importante aceste procedee pentru patrimoniu si pentru un oras care momentan se sufoca la propriu?

Alexandra Stoica: Scoala de arhitectura din Romania nu a avut mult timp acest interes pentru reutilizarea spatiilor existente, pana destul de recent. Acest trend insa a ajuns si la noi in momentul in care am devenit mai deschisi catre modelele ocidentale de arhitectura si spatiere urbana.

Ne-am dat seama ca nu e nevoie sa daramam chiar tot pentru a crea. De mai multe ori modelul de demolare/ construire a invins arhitectura veche. Avem o traditie destul de ampla in demolarile urbane, chiar si in sistemul interbelic s-a practicat demolarea. Nu sunt comunistii cei care au venit cu acest ,,suflu” de remodelare urbana. Iar dupa anii ’90, aproape doua decenii nu s-a discutat decat despre demolare.

Peisajul urban tiparul s-a dezvoltat mai mult pe construirea unor cladiri noi si mai putin pe pastrarea  cladirilor vechi, asta doar pentru ca au efect imediat, mai ales economic. Iar autoritatile publice de la noi au ramas pe acest sistem deoarece a fost mai simplu asa. Scoala de arhitectura de la noi nu a avut o pregatire pe zona asta de prezervare, reabilitare, pastrare si asta inseamna ca aceste modificari s-au facut inclusiv cu ajutorul arhitectilor.

,Scoala de arhitectura din Romania nu a avut mult timp aceasta interes pentru reutilizarea spatiilor existente, pana destul de recent.”, Alexandra Stoica, arhitect.

Andrei Constantinescu: Cum ai ajuns sa faci parte din Manasia Hub si cum vezi tu ca vei putea contribui la Hub-ul creativ din Stelea Spatarul 13?

Alexandra Stoica: Stiam de initiativa Manasia Hub de cand exista de fapt Studio Spazio in Lipscani. Era o zona de regenerare interesanta atunci. Exista un magazin de obiecte de design, cu galerie integrata. Eram in facultate atunci si am intrat in contact cu Daniel Petrescu si cu ce facea cu acel spatiu. 

Facem un salt in timp si in 2015 intram pentru prima data in curtea Manasia Hub, cu lantul sarit la bicicleta, dupa un tur intens de vizitare al caselor incluse in circuitul organizat atunci de Noaptea Caselor.

Faceam atunci parte din proiectul Calup si ne interesa modelul de reutilizare al cladirilor cu scop cultural si creativ. Ne doream sa facem o mica analiza tuturor caselor implicate. M-a interesat sa stiu de cine sunt facute, din ce an exista.

Ce se intampla acum cu ele? Ce s-ar putea intampla cu ele? Cam asta era planul. Studiul insa nu s-a mai concretizat, dar am aflat atunci multe pareri despre ce greutati si oportunitati ale industriei creative sunt implicate in preluarea si dezvoltarea unor case vechi din Bucuresti.

N-am salvat patrimoniul Bucurestiul in ziua aia, dar macar am rezolvat cu bicicleta. 

,, Practic, eu cred in reuse. E simplu.”, Alexandra Stoica, arhitect.

In 2016, pe timpul guvernarii Cioloș, tot prin Calup, am avut o conferinta la Guvernul României, cu toate ministerele invitate, in care promovam revitalizarea patrimoniului nefolosit prin industria creativa. Am facut parte din echipa de organizatori si am facilitat practic medierea dintre autoritati si cei care veneau sa-si prezinte proiectele. Scopul era sa incurajam ministerele sa listeze proprietatile nefolosite pentru a le deschide pentru proiecte si initative culturale, la nivel national.

Atunci am invitat si Manasia Hub sa-si prezinte spatiul, proiectul si modelul de business sustinut prin bar, evenimentele si initiativele cuturale. Practic au prezentat scopul si menirea Manasia Hub ca un exemplu de bună practică în ceea ce înseamnă reutilizarea clădirilor vechi din oraș, prin eforturi private si autofinanțare.

Andrei Constantinescu: Ca arhitect cum poti privi si descrie cladirea in care se afla Manasia Hub? Exista valoare arhitecturala in zona Stelea Spatarul, piateta, zona urbana?

Alexandra Stoica: Zona in care se afla Manasia Hub este una unica si particulara pentru Bucuresti. Probabil cladirea a fost o antrepriza de constructii inainte sa fie nationalizata si facuta sectie de Politie. In rond a existat o biserica la un moment dat, de unde si forma urbana specifica mahalalei Stelea Spataru. Acum este un Hub care ajuta foarte mult la regenerarea zonei.

Oricine stie Bucurestiul istoric poate face diferenta foarte clar intre cum era zona inainte sa fie Hub-ul aici si cum se prezinta zona acum. Hub-ul este la granita dintre centrul istoric și cartierul evreiesc, erau foarte multi greci si evrei ceea ce a dus la formarea un patrimoniu cultural aici.  

Andrei Constantinescu: Care este povestea din spatele Proper? Ce menire are? Ce planuiesti sa faci cu noua ta .. entitate?

Alexandra Stoica: M-am decis ca e momentul sa-mi fac ceva al meu. Asa a aparut Proper, de la Property Reuse. Ma intereseaza sa intru fix pe nisa aceasta de reutilizare a cladirilor existente, avand doua directii: cea a patrimoniului cultural si tot ce inseamna eficientizarea spatiului, fie ca vorbim despre eficientizare energetica, eficientizare zonala, eficientizare pe toate palierele.

Practic, eu cred in reuse. E simplu. Acum ca am devenit specialist atestat in domeniul monumentelor istorice, urmaresc sa dezvolt proiecte de restaurare si reutilizare a cladirilor de patrimoniu dar si cladiri existente, in diferite locuri din tara.

Proiectele mele urmaresc utilizarea materialelor naturale, compatibile cu structura istorica, dar si solutii si tehnologii care sa ajute la crearea de spatii sanatoase. Exista aceasta perceptie ca este greu sa faci o cladire veche sa fie eficienta din punct de vedere energetic, al consumului sau al stilului de viata. Poate ca acest discurs era valabil acum cativa ani, dar in prezent exista tehnologii si solutii pentru a rezolva chiar si cele mai problematice cladiri. Asa am ajuns sa discut cu Petrescu despre cladire si despre Hub. Ne-am gandit cum sa facem in asa fel incat sa eficientizam si sa prezervam cladirea Manasia Hub pentru a fi cat mai eficienta din toate punctele de vedere, pentru toti cei implicati in activitatea Hub-ului.

Andrei Constantinescu: Cum se numeste acest proiect si ce sperati sa obtineti concret prin desfasurarea lui?

Alexandra Stoica: Planul concret poartea numele de Energy FIT sau Manasia Hub #EnergyFit. Suntem in faza in care pregatim proiectul pentru expunere si, cu obtinerea unei finantari, vom pune in aplicare planul de eficientizare a spatiului.  Acum suntem in etapa in care am scanat cladirea cu tehnologie 3D alaturi de Graphein, printre primii membri ai Hub-ului si acum leaderi in scanarea 3D din Romania. Graphein ne ajuta sa avem un releveu foarte bun pe baza caruia sa realizam proiectul de reuse si eficientizare energetica, pe care îl va facilita colaboratoarea mea arhitect Simona Șerban, pasionată de acest subiect.

Cu ocazia asta am putut face si un mic studiu social din care ne-am putut da seama ce inteleg de fapt oamenii din conceptul de ,,cladire eficienta din punct de vedere energetic” sau “reutilizarea cladirilor”.

Scanarea 3D e gata, insa suntem un pic decalati cu stadiul proiectului din cauza pandemiei si a tot ceea ce s-a intamplat. Construim si suntem siguri ca lucrurile vor merge in directia in care ne dorim.

Andrei Constantinescu: La nivel de oras ce crezi ca ar trebui sa se faca cu Bucurestiul pentru ca acest oras sa fie mai prietenos cu locuitorii sai din punct de vedere al mobilitatii si al spatiilor pentru oameni?  

Alexandra Stoica: Bucurestiul este  inca in urma rau cu tot ceea ce inseamna infrastructura, strategie de dezvoltare, transparenta administrative etc. De exemplu, toate masinile trec prin centru, asta e grav. Toate dezvoltarile pe sistem de infrastructura s-au facut prin largirea strazilor. Asta e gresit deoarece inseamna capacitate mai mare de a introduce masini in oras. Asta e un oras cu mentalitate de anii 70 cu o scoala de gandire invechita.  

Avem o problema majora cu transportul public. Autobuzele, tramvaiele, mijloacele de transport in comun sunt jegoase, intarzie, circula greu. E destul de periculos sa mergi cu bicicleta in diferite locuri din oras. Trotuarele sunt ocupate de masini, de nu ai nici loc sa treci, mergi tot pe strada si ca pieton. Cred ca in primul rand trebuie sa pui pe picioare un sistem de transport public  si alternativ pentru a-l face pe omul care are de facut 3 km in oras sa nu-si mai ia masina din parcare. Asta daca mai are nevoie cu adevarat de masina in oras.

Interviu+text realizate de Andrei Constantinescu pentru Manasia HUB, august 2020.